Stiu ca nu am scris de mult dar parca imi era dor de o pauza dar si sa scriu. Asa sunt eu: omul extremelor!
Pauza am facut-o, mi-a priit, acum e momentul sa mai astern cateva ganduri pentru sufletul meu.
A trecut si Craciunul, Mosul a trecut si el si a facut-o fericita pe printesa mea, eu am primit linistea dupa care tinjeam de atata timp dar am primit si cadouri ca doar deh, am si eu parinti.
A fost frumos, m-am odihnit mi-am vizitat prietenii dragi inimii mele, prieteni care au cam fost neglijati pana in momentul despartirii mele de televiziunea draga mie.
Per ansamblu a fost un an bun, cam tot ce mi-am propus la 1 ianuarie 2007 s-a realizat.
La capitolul neimplinirii voi trece doar plecarea mea din Televiziunea Transilvania, plecare pe care nu aveam cum sa o anticipez. Cum poti sa iti propui sa iti parasesti copilul??? Asa am simtit eu televiziunea, ca pe copilul meu. Am avut colegi frumosi si dragi, am avut si sacaielile inerente oricarui job, dar satisfactia lucrului facut cat de bine am putut nu mi-a putut-o lua nimeni.
Am plecat cu cea mai mai strangere de inima din lume dar viata m-a obligat sa iau aceasta decizie.
Despartirea mea nu o voi trece la capitolul neimpliniri pentru ca la 1 ianuarie 2007 stiam ca se va produce. Era un lucru care trebuia sa se intample cu multi ani in urma, dar pe care l-am tot amanat din convingerea ca daca lupti pentru ceva nu se poate sa nu iasa bine. Insa e bine ca amandoi sa isi doreasca acest lucru. Insa undeva pe drum, in cei 11 ani, ceva ne-a scapat, atat mie cat si lui si nu am reusit sa facem sa fie bine.
Acum sunt linistita, stiu ca lui ii e bine, a gasit, sper eu femeia care sa il faca fericit in modul lui ciudat de a fi fericit. Cat despre mine, prefer sa decid eu pentru viata mea nu altcineva, asa ca fericirea mea o voi cladi caramida cu caramida si voi avea grija ca alesul inimii mele, pentru ca inca am convingerea ca exista asa ceva, sa pretuiasca femeia din mine si sufletul bun pe care chiar il am in dotare.
Va fi bine si in 2008!!! Sunt sigura, pentru ca suntem oameni normali si rationali, avem suflete curate si nu facem rau doar de dragul raului.
Vreau ca 2008 sa imi dea si mie si apropiatilor mei sanatate si satisfactia muncii. Banii se fac deci nu imi fac probleme pentru ei.
Vreau ca in 2008 sa imi termin casuta, sa merg din nou in vara la Mash, tabara medicala din Padis alaturi de oamenii minunati cu care mi-am petrecut o saptamana de vis, coordonatorul SMURD Bihor, Hadrian Borcea si preafrumoasele fete ale sale, medicul Mircea Galu si frumoasa-i familie, sufletistii salvamontisti alaturi de care am batut muntii Padisului si nu numai, si stundentii medicinisti din toata tara care au indurat frig, ploaie si ore de trasee care de care mai diverse si grele. Misu Botea nu te-am uitat!!! (mai sunt cativa doar ca spre rusinea mea nu imi amintesc numele, dar sunt in sufletul meu.)
Asa ca nu vreau multe de la 2008, dar le vreau din plin cu bucurie si liniste.
Va doresc ca 2008 sa fie bland cu voi si cu familiile voastre, sa va iasa din plin ceea ce va doriti, si sa nu punem toate relele la suflet pentru ca avem o singura viata!
Sa ne auzim si vedem cu bine in noul an si promit sa fiu acelasi om pe care l-ati cunoscut.
P.S. Mi-as propune sa ma las de tigari dar asta mai vedem:)) La mine e o chestie pur de moment.
LA MULTI ANI DRAGII MEI!
